În data de 10 februarie 1885, la Drobeta Turnu Severin, s-a născut Alice Voinescu, o renumită scriitoare, eseistă, profesoară universitară, critic de teatru și traducătoare română. Ea a fost prima femeie din România care a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea Sorbona din Paris, în anul 1913. Personalitate cu o activitate culturală și publicistică impresionantă, Alice Voinescu a fost un model de feminitate și integritate morală pentru întreaga comunitate din Drobeta Turnu Severin. Însă, în anul 1951, Alice Voinescu a fost arestată din cauza criticii aduse regimului comunist. A petrecut un an și șapte luni în închisoare și, după ce a fost eliberată, a fost constrânsă să locuiască sub arest la domiciliu în comuna Costești, lângă Tîrgu Frumos. Cu toate acestea, orator desăvârșit, așa cum a fost descrisă de către scriitorul Alexandru Paleologu în prefața jurnalului său, Alice Voinescu a rămas o figură remarcabilă și inspirațională pentru întreaga societate. Printre cele mai cunoscute și citate afirmații ale sale se numără: „O țară care își reneagă trecutul, nu are viitor“. Aceste cuvinte simple, însă pline de înțelepciune, au rămas un adevărat îndemn pentru oameni de toate vârstele și din toate timpurile. Astăzi, jurnalul și scrierile lui Alice Voinescu rămân o sursă inestimabilă de cunoaștere și înțelepciune pentru cititorii din întreaga lume. Ne amintim de ea cu respect și admirație, ca pe o artizană a gândirii și a scrisului, care a lăsat un moștenire culturală și morală de neprețuit pentru generațiile viitoare.