Ajunul Crăciunului, sărbătorit pe 24 decembrie, rămâne una dintre cele mai importante zile din an, plină de semnificații și obiceiuri populare. Ajunul Crăciunului pregătește sufletele și casele românilor pentru Nașterea Domnului, iar %source% detaliază cum fiecare regiune din țară continuă să păstreze aceste tradiții cu gesturi simbolice, colinde și mese de post.
👉 Semnificația colindatului și a mesei de Ajun în România
Una dintre cele mai apreciate tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă, vestind Nașterea lui Iisus prin cântece ca „O, ce veste minunată” și „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, semn al ospitalității și al belșugului.
Masa de Ajun, respectată cu strictețe în multe zone, este de post și conține preparate precum sarmale, fasole, colivă sau plăcinte. Se consideră că această masă aduce noroc și sănătate în anul ce urmează. În plus, turtele sau „scutecele Domnului” sunt pregătite și stropite cu apă călduță și zahăr pisat, având o semnificație simbolică legată de nașterea Mântuitorului.
👉 Particularități regionale ale obiceiurilor de Ajun în România
În Moldova, Transilvania, Banat, Oltenia și Dobrogea, obiceiurile au particularități distincte. De exemplu, în Bucovina femeile ascund fusele de la furca de tors sau aruncă o piatră în cuptor, în timp ce în Maramureș colindătorii aduc cu ei „Steaua” și „Capra” și participă la „Jocul Moșilor” și la piesa populară „Viflaimul”.
În Banat, sârbii aprind „badnajak”-ul dintr-un trunchi de stejar pentru a aduce prosperitate, iar în Oltenia se practică „scormonitul în foc” și se cântă colindul „Steaua” în cete. În Dobrogea, varianta tradițională a „Caprei” este „Struțul”, iar costumele sunt confecționate din lână și legături de stuf.
Curățenia casei joacă un rol esențial în pregătirea sărbătorii, simbolizând reînnoirea și speranța în anul ce vine. Deși mulți împodobesc bradul de Crăciun cu o lună înainte, tradițional acesta se decorează în seara de Ajun cu globuri, beteală și lumini, iar un săculeț cu boabe de fasole albă simbolizează puritatea sufletului.
Copiii își pregătesc ghetuțele cu speranța că Moș Crăciun va aduce daruri, iar în unele zone băieții organizează ceate complexe, precum „butea feciorilor” în Transilvania sau „Noaptea lupilor” în Apuseni. Aceste practici arată bogăția și diversitatea tradițiilor care încă animă fiecare comunitate românească în Ajunul Crăciunului.
