Update 4 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Asociația Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale (ADAMEF), care reprezintă peste 80% din piața caselor de marcat din România, a transmis o scrisoare deschisă în care își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul legislativ ce prevede introducerea unei „case de marcat virtuale”. Potrivit ADAMEF, măsura ar putea afecta negativ securitatea și controlul fiscal, informează %source%.
ADAMEF subliniază că propunerea legislativă reprezintă o schimbare fundamentală care ar muta o funcție fiscală vitală dintr-un ecosistem certificat și auditat de stat către o zonă insuficient reglementată, lipsită de standarde clare și de trasabilitate. „Fiscalitatea riscă să fie transformată într-un experiment tehnologic cu mize bugetare majore”, avertizează asociația.
Casa de marcat este definită drept un „martor fiscal” și nu o simplă imprimantă, astfel că înlocuirea ei cu o aplicație mobilă nesecurizată ar elimina controlul statului asupra acestei funcții, generând un mediu fragmentat și vulnerabil la fraude. În plus, în contextul actual, când există riscuri energetice ce pot produce pene de curent, aparatele fiscale clasice asigură continuitate în înregistrarea tranzacțiilor comerciale.
Un aspect esențial menționat de ADAMEF este că bonul fiscal este, din 2018, un document digital ce este generat, stocat și transmis electronic către ANAF, fiind integrat în sistemele informatice de control fiscal. Echipamentele moderne pot transmite bonul digital direct clientului prin SMS sau email, răspunzând astfel nevoilor comercianților mobili fără a pierde siguranța fiscală.
Mai mult, pentru mobilitate, pe piață există deja soluții fiscale omologate, inclusiv pe tablete și telefoane, care respectă cerințele legale privind criptarea, jurnalizarea și protecția fiscală, eliminând astfel necesitatea unei case de marcat virtuale care nu ar respecta aceste standarde. Aplicațiile uzuale de contabilitate nu sunt certificate sau verificate și nu oferă garanțiile necesare pentru funcția fiscală.
ADAMEF prezintă ca exemplu experiența Republicii Cehe, care în 2016 a introdus un sistem electronic EET pentru înregistrarea vânzărilor în timp real. După mai mulți ani, în 2023, autoritățile cehe au renunțat la acest sistem datorită costurilor ridicate și lipsei eficienței în colectarea fiscală. Aceasta confirmă că o fiscalizare software fără o bază tehnică sigură poate deveni instabilă și dificil de administrat.
Asociația solicită o abordare responsabilă și profesionistă, în acord cu Directivele Europene, și consultări reale cu mediul de afaceri înainte de orice modificare legislativă privind infrastructura fiscală. „Cerem inițiatorilor să-și reevalueze proiectul de lege și le stăm la dispoziție pentru consultări directe”, mai precizează ADAMEF.
Simona Bucura Oprescu, Ministrul Muncii, a anunțat într-o conferință de presă că a doua majorare a pensiilor va avea loc în acest an. Ea a menționat faptul că prima majorare, care a fost aplicată la 1 ianuarie 2024, s-a desfășurat cu succes și toți pensionarii au primit banii la timp.
Protejarea consumatorilor de gaze naturale în anul 2022 a fost prioritățile României, de aceea a fost aprobată o lege de suspendare și limitare a prețurilor la gaze. Această lege impune un preț plafonat de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici, plătit din bugetul de stat dacă costurile de achiziție ale furnizorului depășesc această sumă.
ROMAERO, cea mai mare companie de stat din industria aerospațială, a depus cererea de insolvență la sfârșitul anului 2023. Compania a solicitat modificarea termenului inițial stabilit pentru data de 26 ianuarie.
Pensia de urmaș, un drept garantat de legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, este reglementată în câteva articole care stabilesc cine are dreptul să primească aceste venituri în urma decesului soțului sau al părintelui.