Cancelarul german Friedrich Merz susține întoarcerea sirienilor acasă, provocând controverse

La un an de la încheierea războiului civil din Siria, Germania schimbă tonul față de refugiații sirieni, îndemnându-i să plece voluntar acasă sau să se confrunte cu deportarea. Planul cancelarul Friedrich Merz, potrivit Michelle Lynn Kahn de la Universitatea din Richmond pentru The Conversation, reflectă atât presiuni politice interne, cât și o istorie complicată a relațiilor Germaniei cu migranții musulmani.

👉Controverse politice și sociale în jurul deportărilor sirienilor

Cancelarul german Friedrich Merz a lansat în noiembrie 2025 un plan care prevede deportarea refugiaților sirieni, invitând totodată circa un milion de sirieni care trăiesc în Germania să se întoarcă voluntar în Siria. Demersul său este interpretat ca o strategie de stopare a creșterii sprijinului pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut aproape 21% din voturile la alegerile din februarie 2025. Michelle Lynn Kahn subliniază însă pentru The Conversation că rasismul și islamofobia sunt probleme mai adânc înrădăcinate în politica germană, nu doar la extrema dreaptă.

În timp ce aproape 1,5 milioane de sirieni strămutați în străinătate s-au întors voluntar în Siria după răsturnarea regimului Assad, cei din Germania manifestă reticență la idee. Aproximativ 15% dintre sirienii aflați în Germania au dobândit cetățenia germană, iar jumătate dintre cei apți de muncă sunt angajați. În plus, copii sirieni urmează școlile din Germania, relevând un proces complex de integrare. Legea internațională, la care se conformează Germania, interzice întoarcerea forțată a refugiaților spre zonele periculoase, așa că un program de stimulente financiare pentru întoarcere voluntară a fost lansat în ianuarie 2025.

👉Istoria repetată a plății pentru repatrierea migranților

Politica actuală a Germaniei amintește de un precedent din anii 1980, când CDU, partidul lui Merz, implementa o lege care oferea migranților turci bani pentru a se întoarce voluntar în Turcia. Această strategie a vizat reducerea populației turcești din Germania de Vest, o minoritate etnică majoră, într-un climat social marcat de creșterea rasismului și islamofobiei. Deși 15% dintre turci au acceptat să plece, mulți s-au confruntat cu obstacole economice și sociale în țara lor, ostracizați ca fiind „turci germanizați”.

Michelle Lynn Kahn notează pentru %source% că acest exemplu arată că nici întoarcerea voluntară nu garantează o reintegrare ușoară. Cu o situație umanitară încă gravă în Siria, multe familii siriene din Germania nu sunt dispuse să revină, ceea ce explică faptul că doar aproximativ 1.300 de sirieni s-au întors voluntar după decembrie 2024. În acest context, planul lui Merz de a începe deportările reprezintă o intensificare a politicii germane față de migranți, decizie care provoacă numeroase critici internaționale.

👉Critici și reacții privind programul de repatriere

Organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch critică dur programul german de repatriere voluntară, considerând că suma oferită – până la 4.000 de euro per familie – este insuficientă pentru a susține o revenire reală în Siria. Două treimi din populația Siriei depinde în continuare de ajutor umanitar, iar milioane rămân dezrădăcinați intern. Condițiile precare de viață, lipsa serviciilor esențiale, precum electricitate și apă, plus amenințările la adresa minorităților și femeilor, fac țara încă nesigură.

Ministrul german de externe Johann Wadephul, care a vizitat Damasc în octombrie 2025, a recunoscut situația dificilă: „Aici, aproape nimeni nu poate duce o viață demnă”. Această constatare accentuează contradicțiile politicii germane în raport cu realitățile siriene. Chiar dacă Merz încearcă să răspundă urgențelor politice interne, deciziile sale merg în pas cu o istorie germană a rasismului și islamofobiei ce continuă să afecteze migranții musulmani.