Cerințele lui Trump pentru cheltuielile de apărare ale NATO provoacă tensiuni în Europa
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Cerințele lui Trump pentru cheltuielile de apărare ale NATO provoacă tensiuni în Europa
Președintele american Donald Trump solicită statelor membre NATO să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, o propunere care întâmpină dificultăți majore în rândul țărilor europene. Potrivit Politico, majoritatea națiunilor europene nu pot adopta acest obiectiv din cauza problemelor financiare cu care se confruntă.
În cazul în care aceasta cerință nu este îndeplinită, Trump amenință cu o reducere a sprijinului pentru securitatea europeană. Deși există un consens general asupra nevoii de a crește bugetele de apărare, solicitarea sa este considerată exagerată de cele mai multe state europene. În prezent, 24 din cele 32 de membri NATO respectă obiectivul de 2%, iar alianța se confruntă cu provocarea de a răspunde așteptărilor americanului.
Reuniunea de joi a miniștrilor apărării din NATO și Conferința de Securitate de la Munchen vor aborda aceste cerințe. "Nu cred că multe națiuni se vor angaja cu ușurință la 5 procente”, a afirmat Karen Pierce, fost ambasador al Regatului Unit în SUA. După Războiul Rece, reducerile bugetare au creat dificultăți europenilor în a găsi fonduri pentru modernizarea armatei, problema devenind acum și mai urgentă având în vedere agresivitatea crescută a Rusiei.
Pete Hegseth, noul secretar american al apărării, a subliniat în timpul vizitei sale în Europa că prioritățile strategice ale SUA s-au schimbat, punând accent pe descurajarea agresiunii chineze în Pacific. Cerința lui Trump a divizat statele europene în trei grupuri, după cum explică Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO.
Un prim grup, care include țările baltice și Polonia, a început deja să cheltuie aproape 5% din PIB pentru apărare, în timp ce un al doilea grup, format din țările nordice și Regatul Unit, depășește deja 2% și ar putea accepta obiective ușor mai mari. Cel mai mare grup, care se opune creșterii substantiale a cheltuielilor din motive bugetare, include state care resimt puternic presiunea financiară.
De exemplu, Belgia s-a angajat să ajungă la 2,5% până în 2034, iar Italia, cu o cheltuială de 1,57% din PIB pentru apărare, a propus să atingă obiectivul NATO până în 2027. Diviziunile în cadrul NATO pot crea tensiuni între țările care cheltuie mai mult și cele considerate profitoare.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a menționat că noul obiectiv stabilit la summitul din iunie va fi "cu siguranță deasupra 3%". Totuși, îndeplinirea cerinței lui Trump de 5% va crea probleme semnificative industriei de apărare, care deja se confruntă cu constrângeri. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a subliniat că o astfel de creștere ar depăși capacitatea actuală a industriei europene.
La rândul său, ministrul canadian al inovării, Francois-Philippe Champagne, a afirmat că este preocupat de capacitatea industrială de a susține investițiile necesare. Chiar și SUA au momente de dificultate, cheltuind aproximativ 3,4% din PIB pentru apărare, în timp ce industria armei lor are probleme pentru a ține pasul cu cerințele.
Statele membre NATO se confruntă cu limite bugetare severe. De exemplu, Estonia și Lituania au afirmat că nu pot crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB fără sprijin din partea Uniunii Europene. Și Franța, care are un buget de apărare de 50,5 miliarde EUR, va trebui să aloce o mulțime de fonduri suplimentare pentru a îndeplini cerințele.
Între timp, voci din rândul miniștrilor europeni sugerează că este necesar să fie redirecționată o parte din cheltuielile sociale către apărare. Însă mulți se tem că astfel de concesii vor fi nepopulare și nu vor fi susținute de electorat. În concluzie, majoritatea aliaților europeni nu par a fi pregătiți să satisfacă cerințele exigente ale lui Trump, lăsând deschis subiectul viitorului alocărilor de apărare.
