China ironizează modelul economic american, respingând acuzațiile oficialilor de la Washington privind presupusa „inundare” a piețelor globale cu exporturi ieftine. Într-un articol publicat de agenția Xinhua, Beijingul califică aceste critici drept „argumente reciclate” și întoarce atenția spre problemele structurale din SUA: consum excesiv, economii personale reduse, datorii masive și dezindustrializare. Aceste afirmaţii ale oficialilor americani ignoră schimbările profunde care au loc pe măsură ce China avansează spre o dezvoltare economică sustenabilă şi de înaltă calitate, iar sugestia de "reechilibrare" reflectă o mentalitate de război rece şi o gândire cu sumă zero alimentată mai mult de motive politice decât de o logică economică sănătoasă, sugerează replica Beijingului. În realitate, consumul intern a devenit principalul motor al creşterii economice a Chinei. În prima jumătate a anului 2025, cererea internă a contribuit cu 68,8 % la creşterea PIB-ului, consumul singur reprezentând mai mult de jumătate. Anul trecut, consumul intern a contribuit cu 44,5% , depăşind exporturile nete (30,3%) şi investiţiile (25,2 %) ca principal motor al creşterii. În acelaşi timp, structura comercială a Chinei continuă să se îmbunătăţească. Comerţul total cu bunuri a crescut cu 6,1% comparativ cu anul trecut în prima jumătate a anului, comerţul general, caracterizat prin lanţuri de valoare mai lungi şi o valoare adăugată mai mare, reprezentând 65% din totalul importurilor şi exporturilor. Produsele mecanice şi electrice au constituit aproximativ 60% din exporturile Chinei, iar articolele de înaltă tehnologie, cum ar fi vehiculele electrice, roboţii industriali şi circuitele integrate, au înregistrat o creştere puternică. În pofida incertitudinilor globale în creştere şi a unei redresări globale lente, China rămâne un magnet pentru investiţiile străine. Peste 30.000 de noi companii cu capital străin au fost înfiinţate în China în prima jumătate a anului, în creştere cu 11,7% comparativ cu anul trecut. Totodată, compoziţia investiţiilor străine se modifică, îndreptându-se spre industriile de înaltă tehnologie, cu creşteri semnificative în sectoare precum serviciile de comerţ electronic, producţia farmaceutică, industria aerospaţială şi echipamentele medicale. Astfel, susţine articolul, China nu este responsabilă pentru dezechilibrul comercial al SUA, o acuzaţie ce nu va rezolva problemele economice mai profunde existente. Multe dintre bunurile pe care China le exportă în SUA folosesc piese importate din alte ţări, iar o mare parte provine de la companii americane care operează în China. Ele sunt considerate exporturi chinezeşti, dar aduc beneficii firmelor americane. Potrivit Xinhua, companiile americane multinaţionale au înregistrat o creştere puternică de pe urma operaţiunile lor internaţionale, adesea câştigând mai mult în străinătate decât acasă. Cu toate acestea, statisticile comerciale tradiţionale ratează acest aspect, supraestimând deficitul comercial al SUA şi ascunzând cine câştigă cu adevărat din globalizare, în mare parte americanii bogaţi şi nu oamenii de rând. Articolul califică drept ironic faptul că oficialii americani îi acuză pe alţii de dezechilibru economic, ignorând în acelaşi timp dezechilibrele structurale profunde din SUA care pun în pericol nu doar publicul american, ci şi economia globală. Un dezechilibru important reiese din modelul economic al SUA şi anume "consum ridicat, economii scăzute". Ratele de economisire personală au fost în declin timp de decenii, cu cifre recente care arată o performanţă descurajantă în contextul creşterii costurilor de trai şi a datoriilor gospodăriilor. În ceea ce priveşte aspectul public, economiile federale s-au deteriorat accentuat pe măsură ce deficitele bugetare s-au mărit. SUA au înregistrat un deficit de 1,8 trilioane de dolari în anul fiscal 2024, urmat de un deficit de 1,3 trilioane de dolari în prima jumătate a anului fiscal 2025, ambele aproape de maxime istorice în afara perioadei pandemice. O altă problemă de lungă durată este modelul de creştere alimentat de datorii al SUA. Guvernul american a început să se împrumute intens în anii '80, iar în 1985 a trecut de la statutul de creditor net la cel de debitor net. Datoria naţională a crescut de la 3,2 trilioane de dolari în 1990 la aproape 37 de trilioane de dolari la ora actuală. Plăţile dobânzii pentru această datorie depăşesc în prezent cheltuielile anuale pentru apărare ale guvernului american. Articolul evidenţiază, de asemenea, chestiunea financializării economiei americane. Încă din anii 1970, SUA s-au dezindustrializat în mod constant, îndepărtându-se de producţie şi comerţ şi îndreptându-se spre finanţe. Pieţele financiare slab reglementate au dus la expansiunea excesivă a capitalului virtual, în timp ce economia reală, mai ales producţia, a devenit din ce în ce mai golită de conţinut. Aceste tendinţe au aprofundat dezechilibrele comerciale şi au fragilizat economia americană. Ideea că economia Chinei este "dezechilibrată" nu se bazează pe fapte, conchide articolul, apreciind că este vorba, de fapt, de o naraţiune politică creat pentru a justifica presiunea asupra Chinei.