Începând cu data de 1 august 2025, pensiile care depășesc valoarea de 3.000 de lei lunar vor fi supuse reținerii contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%. Contribuția va fi calculată exclusiv asupra sumei care depășește acest plafon, fără a afecta întreaga valoare a pensiei. Măsura se aplică atât pensiilor din sistemul public, cât și celor administrate privat în cadrul pilonului II și pensiilor facultative din pilonul III. Sistemul de pensii din România este structurat pe trei piloni, fiecare având caracteristici și reglementări fiscale distincte. Pilonul I reprezintă sistemul public de pensii, administrat de stat. Pilonul II cuprinde pensiile private obligatorii, administrate de societăți pe acțiuni, cu aderare obligatorie pentru persoanele cu vârsta de până la 35 de ani și opțională pentru cele între 35 și 45 de ani. Sistemul de pensii este reglementat prin Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, iar colectarea contribuțiilor se face începând cu luna iunie 2007. În cadrul sistemului de pensii facultative poate adera orice persoană care obține venituri dintr-o activitate profesională supusă impozitării, precum salariații, persoane care desfășoară activități independente sau cele care realizează venituri din alte surse profesionale. Spre deosebire de pilonul II, cu caracter obligatoriu, pilonul III are un caracter opțional, fiecare persoană având libertatea de a decide dacă dorește să contribuie la această formă de economisire. Contribuția poate reprezenta maximum 15% din venitul salarial lunar brut, iar suma acumulată se adaugă veniturilor obținute din pensiile aferente pilonului I și pilonului II. Pentru a beneficia de pensia facultativă, legislația în vigoare prevede îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: După momentul pensionării, pensia facultativă aferentă pilonului III se acordă sub forma unor plăți efectuate către participant sau beneficiar, distincte și suplimentare față de pensia acordată prin sistemul public. Plata pensiei se realizează exclusiv după atingerea vârstei legale de pensionare și poate fi efectuată direct participantului, mandatarului desemnat prin procură specială sau reprezentantului legal. Participanții au dreptul de a modifica, suspenda sau înceta, în orice moment, contribuțiile la un fond de pensii facultative. În situația întreruperii plăților, aceștia își păstrează statutul de participant, urmând să beneficieze, la pensionare, de toate drepturile legale aferente sumei acumulate. Suma reprezentând contribuțiile la fondurile de pensii facultative a unui angajator proporțional cu cota acestuia de participare este deductibilă, la calculul profitului impozabil, în limita unei sume reprezentând, pentru fiecare participant, echivalentul în lei a 400 de euro într-un an fiscal. (Sursa: Ministerul Muncii) Partea care depășește acest plafon este supusă impozitului pe venit de 10%. La momentul retragerii, nu se impozitează întreaga sumă acumulată, ci doar câștigul net obținut din investirea contribuțiilor, după aplicarea unui plafon neimpozabil de 3.000 de lei. Începând cu 1 august 2025, intră în vigoare prevederile Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care introduc contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cuantum de 10% pentru pensiile care depășesc suma de 3.000 de lei. Această măsură se aplică inclusiv în cazul pensiilor facultative din pilonul III. „Acest regim de taxarea CASS se aplică în mod similar tuturor celor trei piloni de pensii: pensiile publice (pilon I), pensiile private obligatorii (pilon II) si pensiile private facultative (pilon III). În ceea ce privește pilonul III, aici ar putea fi vorba despre dublă taxare cu CASS dacă angajatul plătește contribuția din sursele proprii. Pe de altă parte, pentru angajat, contribuțiile la pensie din salariul net, pana in anumite limite, nu au impozit pe venit. De reținut că, și in cazul pilonului III, există o serie de elemente fiscale favorabile. Acestea se vad și în cazul plătii din partea angajatorului pentru angajatul său, care, în anumite limite, nu antrenează nici CASS și nici impozit pe venit. Poate, deci, apărea un risc de dublă taxare în funcție de cine plătește contribuțiile (compania din surse proprii sau angajatul din netul salarial) și în funcție de raportul dintre acestea și limitele de stimulente fiscale. În oricare dintre situații, înlocuirea obiceiului de încasare a banilor printr-o plată unică de la fondul de pensii cu opțiunea de a încasa banii în mod lunar, poate fi o soluție. Asta pentru că, acel prag de neimpozitare de 3000 de lei se aplică plăților lunare.”, a explicat pentru Digi24 Radu Crăciun, director general în cadrul unei societăți de administrare a fondurilor de pensii private. Un pensionar cu un total activ de 48.000 lei din care: Împreună, contribuțiile CASS 4.500 și impozit 750 = 5.250 lei. Din totalul activ de 48.000 lei se scad 5.250 lei (CASS și impozit) = 42.750 lei suma pe care o primește un pensionar în contul bancar. Un pensionar are un total activ de 48.000 lei. Valoarea tranșei lunare brute va fi de 3.000 lei. În această situație, pentru că suma nu depășește plafonul impus, nu se va plăti contribuția CASS, nu se va plăti impozit. Pensionarul va primi în contul bancar suma de 48.000 lei. Contribuțiile la pilonul III (respectiv sumele pe care le pui lunar în fondul facultativ, prin angajator sau individual) sunt scutite de impozitul pe venit de 10 %, până la echivalentul a 400 euro pe an (prin angajator, deducerea este automată). Dacă contribuțiile personale sau ale angajatorului depășesc echivalentul a 400 euro pe an în lei, surplusul este supus impozitului pe venit de 10 %. Se impozitează doar câștigul net obținut în urma investițiilor fondului (minus un plafon neimpozabil de 3.000 lei).