Mădălin Hodor, istoric, a declarat la Digi24 că după moartea fostului președinte Ion Iliescu ar trebui „să rămânem cu niște adevăruri” legate de ceea ce a reprezentat pentru România, unul dintre acestea fiind că „a fost un lider comunist de vârf în înainte de 1989”, iar altul că „a fost o personalitate care a divizat societatea românească din 1989 și până în prezent”. „Ar trebui să rămânem cu niște adevăruri, zic eu, care ar trebui spuse legat de ceea ce a fost Ion Iliescu, ce reprezenta dânsul pentru România. Rămânem cu o societate divizată în continuare. Domnul Ion Iliescu a fost o personalitate care a divizat societatea românească din 1989 și până în prezent și probabil că același lucru se va întâmpla și după înmormântarea dânsului și poate ani de zile va continua această controversă”, a declarat Mădălin Hodor la Digi24. Acesta a subliniat că este important ca faptul că Ion Iliescu a fost un lider comunist de vârf înainte de 1989 să nu fie uitat de cei care astăzi trec rapid acea perioadă „la judecata istoriei”. „Sunt oameni care îi reproșează foarte multe lucruri legate de trecutul domniei sale și despre lucrurile pe care le-a făcut în decembrie 1989, în iunie 1990 și apoi și ulterior. Lucrurile pe care le-a făcut înainte de 1989, din nefericire sunt mai puțin cunoscute. Văd că lumea uită că Ion Iliescu a fost un lider comunist de vârf în înainte de 1989. Acea perioadă este foarte rapid trecută la judecata istoriei, deși cred că aceea a fost partea cea mai consistentă a carierei lui Iliescu, pentru că el a intrat în Partidul Comunist la 14 ani, inițial în organizația de tineret și ulterior a ajuns până la funcția de membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român, adică în cel mai înalt for de conducere al Partidului Comunist. Lucrurile astea văd că nu sunt menționate”, a spus el. Referitor la procesele în care Ion Iliescu era inculpat, istoricul Mădălin Hodor susține că este tardivă o reparație juridică și susține că, în opinia sa, dosarele au fost tergiversate intenționat. „Reparația juridică, iarăși, este tardivă, zic eu. Ambele dosare, și dosarul Revoluției și dosarul mineriadei care-l au ca principal inculpat pe Ion Iliescu, puțin probabil ca soluționarea lor definitivă să ofere vreo alinare victimelor din decembrie 89 sau celor de la mineriada din 1990. Moral da, poate că va exista o o astfel de reparație, dar de altă natură nu cred. Și asta e opinia mea personală, mi-o asum. Cred, de altfel, că ambele dosare au fost cumva tergiversate atâția ani de zile în justiție, tocmai pentru ca să se ajungă la această situație la care Ion Iliescu decedat să fie practic responsabil doar moral, nu și juridic, de faptele pe care le-a săvârșit în decembrie 89 și apoi în 90”, a subliniat acesta. Mădălin Hodor a făcut referire și la mesajul Ambasadei Federației Ruse la București, în care este subliniat faptul că Ion Iliescu a adus o contribuție semnificativă la menținerea relațiilor constructive dintre Rusia și România, fiind prima țară care reacționează după moartea fostului președinte. „Nu este surprinzător deloc și este un adevăr istoric. Cred că este una dintre puținele dăți în care sunt de acord cu Ambasada Federației Ruse la București. Așa este. Ion Iliescu a contribuit în mod decisiv la păstrarea relațiilor bune cu Uniunea Sovietică. Ne amintim că România a semnat sub conducerea lui Iliescu un tratat cu Uniunea Sovetică în 1991. Recunoșteam granițele, nu aveam nicio pretenție teritorială, nici vorbă să spunem ceva despre Ribbentrop-Molotov și despre Republica Moldova. România a rămas în pactul de la Varșovia până la desființarea pactului de la Varșovia. Și părerea mea este că dacă URSS nu s-ar fi dezmembrat în 1991, ar fi făcut implozie. România sub Ion Iliescu n-ar fi părăsit niciodată sfera de influență sovietică. Așa încât, nu știu, mie mi se pare această elogiere a lui Iliescu, că ar fi fost politicianul care ne-a orientat spre Occident, spre NATO și spre UE, este un pic exagerată”, a spus acesta. Istoricul Mădălin Hodor a mai subliniat și că „Ion Iliescu, la momentul respectiv, practic nu avea nicio altă opțiune în afară de lumea occidentală, de alianța NATO și UE, pentru că cealaltă alianță și cealaltă lume unde dânsul ar fi fost foarte bucuros să rămânem se prăbușise”. „Deci, nu știu în ce măsură acesta a fost neapărat un merit pentru care Ion Iliescu merită elogiat, doar pentru că într-adevăr a urmat ceea ce, ca orice politician dornic să rămână la putere ar fi făcut, s-a dus spre acea zonă, spre acea alianță care îi conferea această putere de a rămâne în continuare în scaun”, a concluzionat Hodor.