Criza acută a apei în Kabul: un pericol pentru viitorul capitalei afgane
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Criza acută a apei în Kabul: un pericol pentru viitorul capitalei afgane
Kabul, capitala Afganistanului, cu o populație de peste 7 milioane de locuitori, se află într-un moment critic din cauza lipsei apei potabile. Potrivit unui raport al organizației Mercy Corps, citat de digi24.ro, nivelul apelor subterane a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu. Aproape jumătate dintre sursele de apă folosite pentru consumul uman s-au secat complet, iar extractia de apă depășește rata naturală de reîncărcare cu 44 de milioane de metri cubi pe an.
Organizația avertizează că dacă această tendință continuă, toate resursele subterane ale orașului vor fi epuizate până în anul 2030, punând în pericol viața a milioane de oameni. "Este nevoie de un efort urgent pentru a documenta această situație și pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra importanței intervenției," a declarat Dayne Curry, directorul Mercy Corps în Afganistan. Criza a fost agravată de creșterea explozivă a populației, lipsa reglementărilor eficiente și încetinirea ajutoarelor internaționale, notează The Guardian.
Până la 80% din apa subterană din Kabul este considerată improprie pentru consum, din cauza nivelurilor ridicate de contaminare cu salinitate, arsenic și canalizare. Mulți locuitori trebuie să cheltuiască până la 30% din venitul lunar pentru a cumpăra apă, iar majoritatea gospodăriilor au acumulat datorii din cauza costurilor mari. Pentru unii, cum este cazul Nazifei, o profesoară din cartierul Khair Khana, situația devine insuportabilă: „Apa de calitate bună din fântână nu mai există. Costurile au crescut, iar petrecerile de apă devin din ce în ce mai greu de suportat."
Unele companii private profită de criză, sapa puturi adânci și vând apă la prețuri mai mari. În ultimele săptămâni, prețul pentru o cantitate similară de apă s-a dublat, iar locuitorii sunt îngrijorați de creșterea costurilor. Creșterea populației, de șapte ori față de anul 2001, a fost un factor major care a schimbat radical nevoile de apă ale orașului. Lipsa unei guvernări eficiente și a unor reglementări clare a contribuit la agravarea problemei.
Potrivit unui raport al Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, doar 8,4 milioane de dolari din cele 264 de milioane necesare pentru proiecte de apă și salubritate au fost primiți până acum, deci un procent foarte scăzut. Alte fonduri internaționale, în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari, au fost înghețate după revenirea talibanilor la putere în 2021. Decizia Statelor Unite de a reduce cu peste 80% finanțarea pentru USAID agravizează și mai mult criza, conform notează digi24.ro.
Specialiștii aici avertizează că soluțiile temporare nu vor fi suficiente. Dr. Najibullah Sadid, expert în managementul resurselor de apă, atrage atenția că este urgent să se actioneze și să se înceapă proiecte durabile. Unul dintre cele mai promițătoare inițiative este conducta de apă din râul Panjshir, care ar putea furniza apă potabilă pentru 2 milioane de locuitori. Deși etapa de proiectare s-a încheiat deja, implementarea proiectului, estimate la 170 de milioane de dolari, a întârziat din lipsa bugetului și investitorilor.
Mulți localnici sunt dispuși să investească tot ce au pentru a avea o soluție durabilă. "Trebuie să începem de undeva. Orice proiect cu impact imediat este o prioritate," conchide Sadid. În lipsa unor măsuri eficiente, Kabul riscă să rămână fără apă, iar populația va fi nevoită să aleagă între alimentarea cu apă și mâncare, ceea ce poate duce la o criză umanitară de amploare.
