Evaluarea Greșită a Kremlinului în Războiul din Ucraina
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Evaluarea Greșită a Kremlinului în Războiul din Ucraina
În primăvara anului 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina, președintele Vladimir Putin a crezut eronat că va obține o preluare rapidă a puterii. Trei ani mai târziu, negocierile între cele două țări se concentrează asupra posibilei ieșiri dintr-un conflict în mare parte blocat. Potrivit unui studiu realizat de specialiști de la Universitatea din Tennessee, Kremlinul a subestimat nu doar vulnerabilitățile armatei ruse, ci și sprijinul pe care ar urma să-l primească din partea ucrainenilor din est.
Studiul, menționat de digi24.ro, arată că, chiar și ucrainenii cu legături etnice strânse cu Rusia au schimbat dramatic loialitatea imediat după invazie. Inițial, vorbitorii nativi de limbă rusă care se aflau în estul Ucrainei tindeau să blameze Occidentul pentru tensiunile cu Rusia. Însă, după invazie, ei au început să arate cu degetul către Moscova, la fel ca ucrainenii care nu vorbeau limba rusă.
Cercetătorii au realizat un sondaj la care au participat peste 1.000 de vorbitori de limbă rusă din Ucraina, cu excepția regiunilor Crimeea și Donbas din motive de securitate. Aceștia au descoperit că opinia publică din Ucraina s-a unit semnificativ în urma invaziei. Înainte de conflict, 69,7% dintre respondenți dădeau vina pe Rusia pentru tensiunile dintre cele două țări, în timp ce doar 30% acuzau organizații internaționale. Până în august 2022, proporția celor care considerau Rusia responsabilă a crescut la 97,3%, arată datele cercetării.
Aceasta schimbare de opinie nu a fost temporară. În urma sondajelor efectuate și în anii următori, s-a observat că sentimentele anti-Rusia au rămas ridicate în rândul ucrainenilor, atingând 85,7% în septembrie 2024. În regiunile sudice și estice ale Ucrainei, respectiv 83% și 77% dintre respondenti încă dau vina pe Rusia.
Studiul a avut ca scop și să investigheze influența propagandei ruse în alte state post-sovietice, comparând sentimentul public dintre Ucraina și Belarus, o țară cu un context istoric similar, dar cu o traiectorie politică diferită. La scurt timp după căderea Uniunii Sovietice, ambele națiuni au încercat să dezvolte democrația, însă Belarus a devenit rapid un stat autoritar sub conducerea lui Aleksandr Lukașenko.
Rezultatele cercetării sugerează că, în situații de amenințare comună, diviziunile sociale se estompează, iar acest lucru ar putea avea implicații semnificative, în special în cadrul discuțiilor privind propunerile de pace pentru încheierea conflictului. Printre opțiunile analizate se numără și înghețarea liniilor de front actuale, care ar putea implica recunoașterea unor teritorii ocupate de Rusia.
Studiile realizate de specialiștii americani nu pot prezice cum va reacționa populația din Crimeea, Donbas sau alte regiuni ocupate. Cu toate acestea, rezultatele sugerează că sentimentul național ucrainean s-a întărit chiar și în rândul celor care vorbesc limba rusă din aceste zone. Această tendință de unificare a opiniei publice în fața agresiunii externe ar putea influența viitoarele negocieri pentru pace.
